Shares Views 6 Comments
Get new posts by email
octombrie, 2017
L Ma Mi J V S D
« Apr    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  
  • 781.591

Românii, descrişi de istoricii străini: supuşi, leneşi, fatalişti şi superstiţioşi. „O naţie occidentală cu apucături orientale”

Pasivi, spuşi, leneşi, extrem de fatalişti şi superstiţioşi. Aşa au fost priviţi românii în trecut de istoricii şi sociologii care au poposit pe pământ românesc şi care au analizat firea românilor, lăsând mărturii scrise. Majoritatea istoricilor străini au punctat calităţile negative ale naţiei considerată una occidentală, dar cu apucături orientale.

Un neam de supuşi, modeşti, resemnaţi până la laşitate, deloc harnici, dar foarte inteligenţi. Aşa au fost văzuţi românii în trecut de istoricii străini care s-au aplecat asupra analizei caracterului poporului român. Timiditatea, paralizia voinţei, frica şi lipsa de curaj erau trăsăturile de caracter care stăpâneau sufletul românilor în secolele trecute.

Aproape toţi străinii care au vizitat ţările româneşti au fost izbiţi de de însuşirile negative ale caracterului naţiei române.

”Ce le pasă care este numele stăpânului lor? Ceea ce ştiu ei este că trebuie să muncească, să plătească, să sufere şi să tacă. Românii moştenesc din tată-n fiu o resemnare mută care se schimbă în apatie şi această apatie este susţinută încă de neştiinţa lor”, era părerea francezului Xavier Marmier, călător prin ţările române.

”Înfăţişarea lor robustă, curajoasă, contrastează în mod bătător cu imbecilitatea lor reală, căci sunt umiliţi din pricina sclaviei şi au dobândit chiar şi credinţa că sunt slabi. În locul bărbăţiei demne ce constituia carcaterul roman nu mai păstrează decât o îndărătnicie de a refuza ceea ce ştiu bine că va fi obţinut şi încăpăţânarea de a sustrage ceea ce nu îndrăznesc să apere”, scria englezul Thomas Thornton despre naţia română aşa cum era văzută ea la începutul veacului trecut.

”Tirania a făcut pe români timizi şi josnici”

Cercetorii străini care au analizat ţările române în veacul trecut au pus timiditatea şi lipsa de iniţiativă a românilor pe seama tiraniei la care poporul a fost supus secole întregi. ” Tirania a făcut pe români timizi şi josnici”, era constatarea contelui de Salaberry, vizitator al Ţării Româneşti în 1820. Aceeaşi opinie a fost împărăşită şi se francezul Charles Pertusier : ”Nu găseşti la români, oricare ar fi treapta lor socială, nicio energie, nici cea mai slabă scântee de însuşiri războinice, prin urmare, nimic care să te autorizeze a promite destine înalte acestei naţii”.

Nesiguranţa şi neîncrederea erau considerate de străini bolile neamului românesc. Scriitorul francez Saint Marc Girardin constata în 1839: ”Adevărata boală a Principatelor este neîncrederea şi nesiguranţa, teama de ele însele, întotdeauna supuse puterilor străine, întotdeauna atârnătoare de alţii, ele nu aşteaptă nimic de la sforţările proprii”.

Indolenţi şi leneşi

Leneşi, indolenţi şi neîndemânatici, sunt alte trăsături de caracter negative descoperite de istoricii şi sociologii străini. „Obiceiul ordinii şi al muncii nu poate să le fie familiar căci nu e decât o jumătate de secol de când au fost împroprietăriţi şi în şărbie, când alţii trag profit din osteneala lui, omu n-are de ce să-şi rupă oasele”, constata în 1850, istoricul francez Auguste de Gerando.

Lenea ţăranului român era pusă pe seama mizeriei fizice, a degradării şi a slăbiciunii fizice şi morale. ”În bordee vegetează nişte fiinţe în aşa hal degradate din pricina mizeriei că nici nu par a mai aparţine umanităţii”, concluzionează şi istoricul Eduard Antoine Thuvenel

Trăsăturile negative ale neamului românesc au fost recunoscute şi de sociologul român Dumitru Drăghicescu care a făcut o radiografie a caracterului românilor în cartea ” Din psihologia poporului român”, apărută în 1907. În carte sunt adunate rezultatele propriilor cercetări, dar şi constatările istoricilor străini.

”Strămoşii noştrii loviţi puternic şi mereu învinşi pierdură cu timpul depinderea de a mai ataca, se domoliră şi începură să evite luptele, căutând numai să reziste defensiv sau să se plece. De aici moleşirea voinţei, alterarea caracterului şi a spiritului de neatârnare, frica şi supunerea”, explică sociologul în cartea din 1907.

Reputatul sociolog găsea explicaţii pentru defectele românilor în istoria zbuciumată a neamului. Lungile şi desele războaie, luptele pierdute de români de-a lungul istoriei, perioadele de asuprire şi cucerire de către turci sau tătari şi-au lăsat adânc amprenta asupra caracterului românilor şi au transfomat naţia română.

”Viaţa neregulată la care fură reduşi ţăranii din cauza războaielor nesfârşite şi a deselor năvăliri turceşti şi tătărăşti se resfrânse puternic asupra caracterului şi voinţei românilor. Voinţa lor aprinsă pierdu din tenacitate şi deveni schimbătoare şi nestatornică. Violenţa caracterului slăbi. Spiritul de prevedere şi regularitate fură mult ştirbite de condiţiile anarhice şi de mişcările sociale şi politice devenite cu neputinţă de prevăzut. Curajul, îndrăzneala luară loc unei obişnuinţe înrădăcinate de a se pleca, de a se încovoia şi de a se şterge cât mai mult înaintea străinilor”, mai scria Dimitrie Drăghicescu.

Inteligenţa ţinută în loc de lene

Sociologul recunoştea că românii au o inteligenţă superioară, peste cea a altor popoare. Din cauza lenei şi a trândăviei însă, românii au rămas pe loc, în vreme ce alţii au progresat. ”Românii fiind întotdeauna dotaţi cu o inteligenţă superioară, dar ţinută în loc, paralizată de o lenevie impusă de împrejurările nefericite ale istoriei şi de o trândăvie pe care au respirat-o din atmosfera morală a Orientului au criticat în toţi timpii pe oameni şi activitatea lor, fără să fi făcut sforţări a îndrepta ceea ce criticau”, mai notează în cartea lui Drăghicescu.

Superstiţioşi şi fatalişti fără pereche

Niciun alt neam nu s-a lăsat condus de superstiţii şi fatalism ca neamul românesc. Este tot concluzia sociologului român care în 1907 constata că pentru români voinţa lui Dumnezeu este mai presus decât orice altă credinţă sau raţiune. ”Cum, după mintea lor, boala vine de la Dumnezeu este zadarnic să alergi la doctor sau la spiţerie. Ea trebuie să treacă cum a venit, adică după după voinţa lui Dumnezeu. Orice ai face s-o goneşti este fără de folos”, explică sociologul Drăghicescu. Românii nu făceau un pas în viaţa socială fără o sumedenie de de obiceiuri considerate ciudate şi absurde.

Descântecele, vrăjile, facerile şi desfacerile erau constante ale credinţei românilor. ”Înspăimântător este numărul sărbătorilor superstiţioase, păgâneşti. În afară de sărbătorile legale, se ţin în toată ţara, diferind după localităţi, 140 de sărbători din cele 365 de zile ale anului. Şi acestea sub numele şi pretextele cele mai ciudate şi asburde: logodna păsărilor, nunta şoarecilor, Marţea ciorilor, Lunea viermilor, Foca, Miercurea Strâmbă”, mai constata sociologul Drăghicescu.

Sursa: adevarul.ro

Leave your vote

0 points
Upvote Downvote

Total votes: 0

Upvotes: 0

Upvotes percentage: 0.000000%

Downvotes: 0

Downvotes percentage: 0.000000%

Facebook Comments

  • 781.591

6 Responses

  1. Suntem o tara de rahati si batuti in cap ! Nu stim ce vrem dar cu pretentii ! Ne simtim mai bine daca ne conduce un sef. strain ! Noi suntem tampiti .

  2. Attila in primul rand sunt ardelean ,sunt sibian,roman si cunosc destul de bine trecutul ,istoria Ardealului si al romanilor de etnie romana(suna absurd sa scriu asa ceva da no, sa fiu polliticaly corect).Apoi eu cred ca nu ai citit bine comentariul meu unde nu e nici o urma de jignire,din contra le dau dreptate istoricilor ,insa eu am relatat doar motivele pentru care s-a ajuns acolo .Cum au spus si ei suntem destepti si cum ne dai un pic de spatiu de libertate cum iesim in fata .Si in ziua de azi este asa ,1 roman din 10 reuseste sa faca bici din cacat si sa si pocneasca,pe cand la alte popoare nici macar unul din 1000 nu reuseste desi au posibilitati si resurse infinit mai bune ,doar un exemplu iti dau….acei 40% de programatori de la Microsoft ,romani din tata in fiu.Cat despre austrieci….daca e o rasa in tara asta dulce a noastra pe care o urasc pur si simplu sunt svabii ,austriecii.La nivel diplomatic Austria a fost dintotdeauna buturuga care a dat cu noi de pamant de fiecare data cand am ridicat un pic capul.Si in ziua de azi ne taie padurile ,voteaza contra drepturilor noastre de cetateni europeni etc.Scarbosi,rasisti,lingusitori aroganti si hoti astia sunt austriecii

  3. Civilizație, ca și lipsa ei există peste tot în țară, ca și în lume! Important e să cauți ce vrei să evidențiezi! Realitatea este că rar mai există popor ca al nostru: a suportat atâtea timp de milenii şi încă mai are puterea să renască din propria cenușă!

  4. IOAN Daca te simti jignit de cele relatate de istorici,nu inseamna ca spun neadevaruri.Daca tu zici ca a inflorit economia in perioada 1877-1916,probabil ca de prea multa bunastare s-au rasculat taranii in 1907.Iar despre avalansa nemtilor ce sa zic,asa bine i-am oprit ca a fugit si guvernul de la Bucuresti la Iasi.(Asta ca adevar istoric)Din fericire pentu Ardeal,dar si pentru Bucovina,stapanii au fost austrieci si au stiut sa puna lumea la treaba,sa creeze infrastructura,industrie,(Aici in A
    rdeal exista carte funcciara de peste 140 de ani,pe cand in restul Romaniei si acum se intocmesc harti.Nu este nici o rusine ca ne-au pus la munca niste conducatori pe care de multe ori ii plangem inapoi.Sa nu-ti inchipui ca daca sunt de etnie maghiara ,vreau autonomie.Nu,vreau doar sa recunoasteti civilizatia mai avansata din aceasta parte a Romaniei.

  5. Pai cum sa nu ,ca in opinia ta romanii din Ardeal erau sefi la ei acasa…..Aici se vorbeste exclusiv despre romani si caracterul lor din evul mediu tarziu cand aproximativ 100 de ani(de la Dimitrie Cantemir 1710-1711 pana la Tudor Vladimirescu pe care l-au ucis daca-mi amintesc bine in 1823) Imperiul otoman a avut totala autonomie asupra Tarilor Romane investiind la conducerea principatelor zeci de conducatori fiecare pe o periada scurta de timp cu simplul scop de a parjoli tot si de a-si imbogati familia in cat mai scurt timp posibil.Acuma daca eu vin la tine acasa te las sa muncesti sa aduni profitul iar dupa un an iti iau tot ,plec iar anul urmator vine altul si face la fel,cat ai fi de tare de caracter tot o sa cedezi intr/o buna zi .Aici este vorba despre bunastarea psihica nu de cea materiala,iar daca moralul si increderea sunt la pamant,mintea nu ajunge pentru a ridica un popor din mizerie.Am ramas si acum cu sechele din acea perioada,accentuate si mai mult de cei 40 de ani de comunism.Si acum visam la eroi,,votam omul ,nu planul ,sistemul reforma.In sport ne inecam de multe ori ca tiganul la mal tocmai din lipsa increderii in noi insine,suntem cei mai practicanti credinciosi si avem cele mai multe sarbatori bisericesti….mata neagra,sare varsata,preotul si soferul ,ciuvica care preanunta moartea etc. superstitiosi pana-n varful vinelor.
    Si totusi nu este popor mai bun,destept,descurcaret si limba mai dulce decat cea romaneasca.Din societatea aia de atunci,asa cum a fost descrisa de catre istorici ,cu toate defectele ei,in numai 40 de ani de pace si liniste (1877-1916) am dat lumii o pleiadea de oameni de cultura si stiinta,am creat Junimea ,probabil unicat la nivel mondial ,economia era in floare si am avut o armata care a oprit avansata nemtilor in primul razboi mondial,desi eram incercuiti de catre aliatii germanilor(Austro/Ungaria,Bulgaria Turcia).

  6. Autorul articolului, omite cu buna stiinta sa spuna la ce zone fac referire strainii care au vizitat „tarile romane „. Cintind printre randuri, ne putem da seama ca e vorba de Tara Romaneasca si Moldova !
    In Transilvania, ar trebui sa stie autorul acestui articol ca lucrurile au stat dintotdeauna diferit, dovada stau pana astazi satele ardelenesti – mult mai bine gospodarite, cu case trainice si ingrijite. Este de neacceptat o asemenea generalizare, sau poate este ceva intentionat.

Leave a Comment

Your email address will not be published.

  • 781.591

Hey there!

Sign in

Forgot password?
Close
of

Processing files…